încâini
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Verb
[edit]a încâini (third-person singular present încâinește, past participle încâinit) 4th conj.
- Alternative form of încâina
Conjugation
[edit] conjugation of încâini (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a încâini | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | încâinind | ||||||
| past participle | încâinit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | încâinesc | încâinești | încâinește | încâinim | încâiniți | încâinesc | |
| imperfect | încâineam | încâineai | încâinea | încâineam | încâineați | încâineau | |
| simple perfect | încâinii | încâiniși | încâini | încâinirăm | încâinirăți | încâiniră | |
| pluperfect | încâinisem | încâiniseși | încâinise | încâiniserăm | încâiniserăți | încâiniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să încâinesc | să încâinești | să încâinească | să încâinim | să încâiniți | să încâinească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | încâinește | încâiniți | |||||
| negative | nu încâini | nu încâiniți | |||||