încina
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Pronunciation[edit]
Verb[edit]
a încina (third-person singular present încinează, past participle încinat) 1st conj.
Conjugation[edit]
conjugation of încina (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a încina | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | încinând | ||||||
| past participle | încinat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | încinez | încinezi | încinează | încinăm | încinați | încinează | |
| imperfect | încinam | încinai | încina | încinam | încinați | încinau | |
| simple perfect | încinai | încinași | încină | încinarăm | încinarăți | încinară | |
| pluperfect | încinasem | încinaseși | încinase | încinaserăm | încinaserăți | încinaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să încinez | să încinezi | să încineze | să încinăm | să încinați | să încineze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | încinează | încinați | |||||
| negative | nu încina | nu încinați | |||||