încina

Romanian

Etymology

From în- +‎ cină.

Pronunciation

• IPA^(key): [ɨn.t͡ʃiˈna]

Verb

a încina (third-person singular present încinează, past participle încinat) 1st conjugation

1. (regional) to graze cattle at the evening

Conjugation

    conjugation of încina (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a încina
gerund			încinând
past participle			încinat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	încinez	încinezi	încinează	încinăm	încinați	încinează
	imperfect	încinam	încinai	încina	încinam	încinați	încinau
	simple perfect	încinai	încinași	încină	încinarăm	încinarăți	încinară
	pluperfect	încinasem	încinaseși	încinase	încinaserăm	încinaserăți	încinaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să încinez	să încinezi	să încineze	să încinăm	să încinați	să încineze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		încinează			încinați
	negative		nu încina			nu încinați