îndrăznitor

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian[edit]

Etymology[edit]

From îndrăzni +‎ -itor.

Noun[edit]

îndrăznitor m (plural îndrăznitori)

  1. darer

Declension[edit]

Declension of îndrăznitor
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (un) îndrăznitor îndrăznitorul (niște) îndrăznitori îndrăznitorii
genitive/dative (unui) îndrăznitor îndrăznitorului (unor) îndrăznitori îndrăznitorilor
vocative îndrăznitorule îndrăznitorilor

References[edit]

  • îndrăznitor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
Retrieved from "https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=îndrăznitor&oldid=71236139"