înghionti
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a înghionti (third-person singular present înghiontește, past participle înghiontit) 4th conj.
- to nudge
Conjugation[edit]
conjugation of înghionti (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a înghionti | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | înghiontind | ||||||
| past participle | înghiontit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | înghiontesc | înghiontești | înghiontește | înghiontim | înghiontiți | înghiontesc | |
| imperfect | înghionteam | înghionteai | înghiontea | înghionteam | înghionteați | înghionteau | |
| simple perfect | înghiontii | înghiontiși | înghionti | înghiontirăm | înghiontirăți | înghiontiră | |
| pluperfect | înghiontisem | înghiontiseși | înghiontise | înghiontiserăm | înghiontiserăți | înghiontiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să înghiontesc | să înghiontești | să înghiontească | să înghiontim | să înghiontiți | să înghiontească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | înghiontește | înghiontiți | |||||
| negative | nu înghionti | nu înghiontiți | |||||