înjunghia
Romanian
Etymology
From junghia, from Latin iugulāre, present active infinitive of iugulō (“slay, slit throat”).
Verb
a înjunghia (third-person singular present înjunghie, past participle înjunghiat) 1st conj.
- to stab
- (figuratively) to kill
Conjugation
conjugation of înjunghia (first conjugation, no infix)
| infinitive | a înjunghia | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | înjunghiind | ||||||
| past participle | înjunghiat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | înjunghii | înjunghii | înjunghie | înjunghiem | înjunghiați | înjunghie | |
| imperfect | înjunghiam | înjunghiai | înjunghia | înjunghiam | înjunghiați | înjunghiau | |
| simple perfect | înjunghiai | înjunghiași | înjunghie | înjunghiarăm | înjunghiarăți | înjunghiară | |
| pluperfect | înjunghiasem | înjunghiaseși | înjunghiase | înjunghiaserăm | înjunghiaserăți | înjunghiaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să înjunghii | să înjunghii | să înjunghie | să înjunghiem | să înjunghiați | să înjunghie | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | înjunghie | înjunghiați | |||||
| negative | nu înjunghia | nu înjunghiați | |||||
Synonyms
- (to stab): străpunge