însori
Romanian
Etymology
From soare.
Verb
a însori (third-person singular present însorește, past participle însorit) 4th conj.
Conjugation
conjugation of însori (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a însori | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | însorind | ||||||
| past participle | însorit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | însoresc | însorești | însorește | însorim | însoriți | însoresc | |
| imperfect | însoream | însoreai | însorea | însoream | însoreați | însoreau | |
| simple perfect | însorii | însoriși | însori | însorirăm | însorirăți | însoriră | |
| pluperfect | însorisem | însoriseși | însorise | însoriserăm | însoriserăți | însoriseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să însoresc | să însorești | să însorească | să însorim | să însoriți | să însorească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | însorește | însoriți | |||||
| negative | nu însori | nu însoriți | |||||