întârta
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Verb[edit]
a întârta (third-person singular present întârtă, past participle întârtat) 1st conj.
- Alternative form of întărâta
Conjugation[edit]
conjugation of întârta (first conjugation, no infix)
| infinitive | a întârta | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | întârtând | ||||||
| past participle | întârtat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | întârt | întârți | întârtă | întârtăm | întârtați | întârtă | |
| imperfect | întârtam | întârtai | întârta | întârtam | întârtați | întârtau | |
| simple perfect | întârtai | întârtași | întârtă | întârtarăm | întârtarăți | întârtară | |
| pluperfect | întârtasem | întârtaseși | întârtase | întârtaserăm | întârtaserăți | întârtaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să întârt | să întârți | să întârte | să întârtăm | să întârtați | să întârte | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | întârtă | întârtați | |||||
| negative | nu întârta | nu întârtați | |||||