întăra
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Verb[edit]
a întăra (third-person singular present întărează, past participle întărat) 1st conj.
- Alternative form of întărâta
Conjugation[edit]
conjugation of întăra (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a întăra | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | întărând | ||||||
| past participle | întărat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | întărez | întărezi | întărează | întărăm | întărați | întărează | |
| imperfect | întăram | întărai | întăra | întăram | întărați | întărau | |
| simple perfect | întărai | întărași | întără | întărarăm | întărarăți | întărară | |
| pluperfect | întărasem | întăraseși | întărase | întăraserăm | întăraserăți | întăraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să întărez | să întărezi | să întăreze | să întărăm | să întărați | să întăreze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | întărează | întărați | |||||
| negative | nu întăra | nu întărați | |||||