întărit
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Past participle of întări.
Pronunciation[edit]
Adjective[edit]
întărit m or n (feminine singular întărită, masculine plural întăriți, feminine and neuter plural întărite)
Declension[edit]
Declension of întărit
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | întărit | întărită | întăriți | întărite | ||
| definite | întăritul | întărita | întăriții | întăritele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | întărit | întărite | întăriți | întărite | ||
| definite | întăritului | întăritei | întăriților | întăritelor | |||
Verb[edit]
întărit (past participle of întări)
- past participle of întări