întemeiat
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Past participle of întemeia.
Pronunciation[edit]
Verb[edit]
întemeiat
Adjective[edit]
întemeiat m or n (feminine singular întemeiată, masculine plural întemeiați, feminine and neuter plural întemeiate)
- well-founded
- Antonym: neîntemeiat
Declension[edit]
Declension of întemeiat
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | întemeiat | întemeiată | întemeiați | întemeiate | ||
| definite | întemeiatul | întemeiata | întemeiații | întemeiatele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | întemeiat | întemeiate | întemeiați | întemeiate | ||
| definite | întemeiatului | întemeiatei | întemeiaților | întemeiatilor | |||