Jump to content

întreguț

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From întreg +‎ -uț.

Adjective

[edit]

întreguț m or n (feminine singular întreguță, masculine plural întreguți, feminine and neuter plural întreguțe)

  1. diminutive of întreg

Declension

[edit]
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite întreguț întreguță întreguți întreguțe
definite întreguțul întreguța întreguții întreguțele
genitive-
dative
indefinite întreguț întreguțe întreguți întreguțe
definite întreguțului întreguței întreguților întreguțelor