învăpăiere
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From învăpăia.
Noun[edit]
învăpăiere f (plural învăpăieri)
Declension[edit]
Declension of învăpăiere
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) învăpăiere | învăpăierea | (niște) învăpăieri | învăpăierile |
genitive/dative | (unei) învăpăieri | învăpăierii | (unor) învăpăieri | învăpăierilor |
vocative | învăpăiere, învăpăiereo | învăpăierilor |
References[edit]
- învăpăiere in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN