învrăjbi
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a învrăjbi (third-person singular present învrăjbește, past participle învrăjbit) 4th conj.
- to hostilize
Conjugation
[edit] conjugation of învrăjbi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a învrăjbi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | învrăjbind | ||||||
| past participle | învrăjbit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | învrăjbesc | învrăjbești | învrăjbește | învrăjbim | învrăjbiți | învrăjbesc | |
| imperfect | învrăjbeam | învrăjbeai | învrăjbea | învrăjbeam | învrăjbeați | învrăjbeau | |
| simple perfect | învrăjbii | învrăjbiși | învrăjbi | învrăjbirăm | învrăjbirăți | învrăjbiră | |
| pluperfect | învrăjbisem | învrăjbiseși | învrăjbise | învrăjbiserăm | învrăjbiserăți | învrăjbiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să învrăjbesc | să învrăjbești | să învrăjbească | să învrăjbim | să învrăjbiți | să învrăjbească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | învrăjbește | învrăjbiți | |||||
| negative | nu învrăjbi | nu învrăjbiți | |||||