înzdrăvenit
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Past participle of înzdrăveni.
Adjective[edit]
înzdrăvenit m or n (feminine singular înzdrăvenită, masculine plural înzdrăveniți, feminine and neuter plural înzdrăvenite)
Declension[edit]
Declension of înzdrăvenit
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | înzdrăvenit | înzdrăvenită | înzdrăveniți | înzdrăvenite | ||
definite | înzdrăvenitul | înzdrăvenita | înzdrăveniții | înzdrăvenitele | |||
genitive/ dative |
indefinite | înzdrăvenit | înzdrăvenite | înzdrăveniți | înzdrăvenite | ||
definite | înzdrăvenitului | înzdrăvenitei | înzdrăveniților | înzdrăvenitelor |