ținti

See also: tinti and ținți

Romanian

Etymology

From țintă.

Verb

a ținti (third-person singular present țintește, past participle țintit) 4th conj.

1. to aim at, take aim at
2. to sight
3. to level one's gun at, point at/toward, train a cannon at

Conjugation

    conjugation of ținti (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a ținti
gerund			țintind
past participle			țintit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	țintesc	țintești	țintește	țintim	țintiți	țintesc
	imperfect	ținteam	ținteai	țintea	ținteam	ținteați	ținteau
	simple perfect	țintii	țintiși	ținti	țintirăm	țintirăți	țintiră
	pluperfect	țintisem	țintiseși	țintise	țintiserăm	țintiserăți	țintiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să țintesc	să țintești	să țintească	să țintim	să țintiți	să țintească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		țintește			țintiți
	negative		nu ținti			nu țintiți

Synonyms

• (aim): ochi

Derived terms

• aținti