aținti

Romanian

Etymology

From a- +‎ ținti.

Verb

a aținti (third-person singular present ațintește, past participle ațintit) 4th conj.

1. (transitive) to fix (one's aim, sight, eyes, weapon, etc.) on something
2. (transitive) to aim
3. (transitive) to rivet
4. (intransitive, archaic, figuratively) to aspire toward

Conjugation

    conjugation of aținti (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a aținti
gerund			ațintind
past participle			ațintit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	ațintesc	ațintești	ațintește	ațintim	ațintiți	ațintesc
	imperfect	aținteam	aținteai	ațintea	aținteam	aținteați	aținteau
	simple perfect	ațintii	ațintiși	aținti	ațintirăm	ațintirăți	ațintiră
	pluperfect	ațintisem	ațintiseși	ațintise	ațintiserăm	ațintiserăți	ațintiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să ațintesc	să ațintești	să ațintească	să ațintim	să ațintiți	să ațintească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		ațintește			ațintiți
	negative		nu aținti			nu ațintiți

Synonyms

• (fix): fixa
• (aim): ținti, ochi
• (rivet): pironi, țintui
• (aspire): aspira