țipoti
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From țipăt.
Verb[edit]
a țipoti (third-person singular present țipotește, past participle țipotit) 4th conj.
- to scream
Conjugation[edit]
conjugation of țipoti (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a țipoti | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | țipotind | ||||||
| past participle | țipotit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | țipotesc | țipotești | țipotește | țipotim | țipotiți | țipotesc | |
| imperfect | țipoteam | țipoteai | țipotea | țipoteam | țipoteați | țipoteau | |
| simple perfect | țipotii | țipotiși | țipoti | țipotirăm | țipotirăți | țipotiră | |
| pluperfect | țipotisem | țipotiseși | țipotise | țipotiserăm | țipotiserăți | țipotiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să țipotesc | să țipotești | să țipotească | să țipotim | să țipotiți | să țipotească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | țipotește | țipotiți | |||||
| negative | nu țipoti | nu țipotiți | |||||