Kelten

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Dutch[edit]

Pronunciation[edit]

  • (file)

Noun[edit]

Kelten

  1. plural of Kelt

Anagrams[edit]

German[edit]

Pronunciation[edit]

Noun[edit]

Kelten m

  1. inflection of Kelte:
    1. genitive/dative/accusative singular
    2. nominative/genitive/dative/accusative plural