Kelten

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Dutch

[edit]

Pronunciation

[edit]
  • Audio:(file)

Noun

[edit]

Kelten

  1. plural of Kelt

Anagrams

[edit]

German

[edit]

Pronunciation

[edit]

Noun

[edit]

Kelten m

  1. inflection of Kelte:
    1. genitive/dative/accusative singular
    2. nominative/genitive/dative/accusative plural