alerga
Romanian
Etymology
Probably from a Vulgar Latin root *allargāre, from Latin largus (“abundant, plentiful”). Other theories derive it ultimately from a derivation or alteration of Latin legāre or alegāre. Compare Aromanian alag, alãgari; compare also Albanian ljargon, Italian allargare.
Verb
a alerga (third-person singular present aleargă, past participle alergat) 1st conj.
- to run (move quickly)
Conjugation
conjugation of alerga (first conjugation, no infix)
| infinitive | a alerga | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | alergând | ||||||
| past participle | alergat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | alerg | alergi | aleargă | alergăm | alergați | aleargă | |
| imperfect | alergam | alergai | alerga | alergam | alergați | alergau | |
| simple perfect | alergai | alergași | alergă | alergarăm | alergarăți | alergară | |
| pluperfect | alergasem | alergaseși | alergase | alergaserăm | alergaserăți | alergaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să alerg | să alergi | să alerge | să alergăm | să alergați | să alerge | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | aleargă | alergați | |||||
| negative | nu alerga | nu alergați | |||||