autocolant
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from French autocollant.
Adjective[edit]
autocolant m or n (feminine singular autocolantă, masculine plural autocolanți, feminine and neuter plural autocolante)
Declension[edit]
Declension of autocolant
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | autocolant | autocolantă | autocolanți | autocolante | ||
| definite | autocolantul | autocolanta | autocolanții | autocolantele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | autocolant | autocolante | autocolanți | autocolante | ||
| definite | autocolantului | autocolantei | autocolanților | autocolantelor | |||
Noun[edit]
autocolant n (plural autocolanți)
Declension[edit]
Declension of autocolant
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) autocolant | autocolantul | (niște) autocolanți | autocolanțile |
| genitive/dative | (unui) autocolant | autocolantului | (unor) autocolanți | autocolanților |
| vocative | autocolantule | autocolanților | ||