autoinstruit
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Past participle of autoinstrui.
Adjective[edit]
autoinstruit m or n (feminine singular autoinstruită, masculine plural autoinstruiți, feminine and neuter plural autoinstruite)
Declension[edit]
Declension of autoinstruit
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | autoinstruit | autoinstruită | autoinstruiți | autoinstruite | ||
| definite | autoinstruitul | autoinstruita | autoinstruiții | autoinstruitele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | autoinstruit | autoinstruite | autoinstruiți | autoinstruite | ||
| definite | autoinstruitului | autoinstruitei | autoinstruiților | autoinstruitelor | |||
Verb[edit]
autoinstruit (past participle of autoinstrui)