blănit

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian[edit]

Adjective[edit]

blănit m or n (feminine singular blănită, masculine plural blăniți, feminine and neuter plural blănite)

  1. Obsolete form of îmblănit.

Declension[edit]

Declension of blănit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative/
accusative 		indefinite blănit blănită blăniți blănite
definite blănitul blănita blăniții blănitele
genitive/
dative 		indefinite blănit blănite blăniți blănite
definite blănitului blănitei blăniților blănitelor

References[edit]

  • blănit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
Retrieved from "https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=blănit&oldid=70762068"