blagorecenie
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from Old Church Slavonic влагоречение (vlagorečenije).
Noun
[edit]blagorecenie f (plural blagorecenii)
Declension
[edit]Declension of blagorecenie
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) blagorecenie | blagorecenia | (niște) blagorecenii | blagoreceniile |
genitive/dative | (unei) blagorecenii | blagoreceniei | (unor) blagorecenii | blagoreceniilor |
vocative | blagorecenie, blagorecenio | blagoreceniilor |
References
[edit]- blagorecenie in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN