butirat
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French butyrate.
Noun
[edit]butirat m (plural butirați)
Declension
[edit]Declension of butirat
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) butirat | butiratul | (niște) butirați | butirații |
| genitive/dative | (unui) butirat | butiratului | (unor) butirați | butiraților |
| vocative | butiratule | butiraților | ||