buzdugăni
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From buzdugan.
Verb[edit]
a buzdugăni (third-person singular present buzdugănește, past participle buzdugănit) 4th conj.
- to bludgeon
Conjugation[edit]
conjugation of buzdugăni (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a buzdugăni | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | buzdugănind | ||||||
| past participle | buzdugănit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | buzdugănesc | buzdugănești | buzdugănește | buzdugănim | buzdugăniți | buzdugănesc | |
| imperfect | buzdugăneam | buzdugăneai | buzdugănea | buzdugăneam | buzdugăneați | buzdugăneau | |
| simple perfect | buzdugănii | buzdugăniși | buzdugăni | buzdugănirăm | buzdugănirăți | buzdugăniră | |
| pluperfect | buzdugănisem | buzdugăniseși | buzdugănise | buzdugăniserăm | buzdugăniserăți | buzdugăniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să buzdugănesc | să buzdugănești | să buzdugănească | să buzdugănim | să buzdugăniți | să buzdugănească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | buzdugănește | buzdugăniți | |||||
| negative | nu buzdugăni | nu buzdugăniți | |||||