cănățuie
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
cănățuie f (plural cănățui)
- Diminutive of căniță
Declension[edit]
Declension of cănățuie
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) cănățuie | cănățuia | (niște) cănățuii | cănățuiile |
genitive/dative | (unei) cănățuii | cănățuiei | (unor) cănățuii | cănățuiilor |
vocative | cănățuie, cănățuio | cănățuiilor |