cicăli

Romanian

Etymology

Etymology tree

Classical Latin cicādader.

Early Medieval Latin cicāla

Italian cicalabor.

Romanian cicală

Romanian -i

Romanian cicăli

From cicală + -i.

Verb

a cicăli (third-person singular present cicălește, past participle cicălit) 4th conjugation

1. to nag

Conjugation

    conjugation of cicăli (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a cicăli
gerund			cicălind
past participle			cicălit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	cicălesc	cicălești	cicălește	cicălim	cicăliți	cicălesc
	imperfect	cicăleam	cicăleai	cicălea	cicăleam	cicăleați	cicăleau
	simple perfect	cicălii	cicăliși	cicăli	cicălirăm	cicălirăți	cicăliră
	pluperfect	cicălisem	cicăliseși	cicălise	cicăliserăm	cicăliserăți	cicăliseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să cicălesc	să cicălești	să cicălească	să cicălim	să cicăliți	să cicălească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		cicălește			cicăliți
	negative		nu cicăli			nu cicăliți