ciobăncuță
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From ciobancă + -uță, from cioban.
Noun
[edit]ciobăncuță f (plural ciobăncuțe)
Declension
[edit]Declension of ciobăncuță
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) ciobăncuță | ciobăncuța | (niște) ciobăncuțe | ciobăncuțele |
| genitive/dative | (unei) ciobăncuțe | ciobăncuței | (unor) ciobăncuțe | ciobăncuțelor |
| vocative | ciobăncuță, ciobăncuțo | ciobăncuțelor | ||