ciocănitoare

Romanian

Etymology

From ciocăni (“to knock”) +‎ -toare.

Pronunciation

• IPA^(key): /t͡ʃjo.kə.niˈto̯a.re/

Noun

ciocănitoare f (plural ciocănitori)

1. woodpecker

Declension

Declension of ciocănitoare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) ciocănitoare	ciocănitoarea	(niște) ciocănitori	ciocănitorile
genitive/dative	(unei) ciocănitori	ciocănitorii	(unor) ciocănitori	ciocănitorilor
vocative	ciocănitoare, ciocănitoareo		ciocănitorilor

Synonyms

• ghionoaie, virdare

Derived terms

terms derived from ciocănitoare

• ciocănitoare cu spatele alb
• ciocănitoare cu trei degete, ciocănitoare-de-munte
• ciocănitoare-de-grădină, ciocănitoare pestriță de grădină
• ciocănitoare neagră
• ciocănitoare pestriță mare

• ciocănitoare pestriță mică, ciocănitoare mică
• ciocănitoare pestriță mijlocie, ciocănitoare-de-stejar
• ciocănitoare verde
• ciocănitoare verzuie

Related terms

• cioc
• ciocan
• ciocănar
• ciocănaș
• ciocănea
• ciocăneală
• ciocănel
• ciocăni
• ciocănire
• ciocănit

See also

• capîntortură
• picidă, picide
• tucan

References

• ciocănitoare in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)