ciorovăi
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Unknown.
Verb[edit]
a ciorovăi (third-person singular present ciorovăește, past participle ciorovăit) 4th conj.
Conjugation[edit]
conjugation of ciorovăi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a ciorovăi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | ciorovăind | ||||||
| past participle | ciorovăit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | ciorovăiesc | ciorovăiești | ciorovăiește | ciorovăim | ciorovăiți | ciorovăiesc | |
| imperfect | ciorovăiam | ciorovăiai | ciorovăia | ciorovăiam | ciorovăiați | ciorovăiau | |
| simple perfect | ciorovăii | ciorovăiși | ciorovăi | ciorovăirăm | ciorovăirăți | ciorovăiră | |
| pluperfect | ciorovăisem | ciorovăiseși | ciorovăise | ciorovăiserăm | ciorovăiserăți | ciorovăiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să ciorovăiesc | să ciorovăiești | să ciorovăiască | să ciorovăim | să ciorovăiți | să ciorovăiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | ciorovăiește | ciorovăiți | |||||
| negative | nu ciorovăi | nu ciorovăiți | |||||