ciupărca
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Unknown.
Verb[edit]
a ciupărca (third-person singular present ciupărcă, past participle ciupărcat) 1st conj.
- to beat up
Conjugation[edit]
conjugation of ciupărca (first conjugation, no infix)
| infinitive | a ciupărca | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | ciupărcând | ||||||
| past participle | ciupărcat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | ciupărc | ciupărci | ciupărcă | ciupărcăm | ciupărcați | ciupărcă | |
| imperfect | ciupărcam | ciupărcai | ciupărca | ciupărcam | ciupărcați | ciupărcau | |
| simple perfect | ciupărcai | ciupărcași | ciupărcă | ciupărcarăm | ciupărcarăți | ciupărcară | |
| pluperfect | ciupărcasem | ciupărcaseși | ciupărcase | ciupărcaserăm | ciupărcaserăți | ciupărcaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să ciupărc | să ciupărci | să ciupărce | să ciupărcăm | să ciupărcați | să ciupărce | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | ciupărcă | ciupărcați | |||||
| negative | nu ciupărca | nu ciupărcați | |||||