colimație
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from French collimation. Equivalent to colima + -ție.
Noun[edit]
colimație f (uncountable)
Declension[edit]
Declension of colimație
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) colimație | colimația | (niște) colimații | colimațiile |
| genitive/dative | (unei) colimații | colimației | (unor) colimații | colimațiilor |
| vocative | colimație, colimațio | colimațiilor | ||