conlucrător

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian[edit]

Etymology[edit]

From conlucra +‎ -ător.

Noun[edit]

conlucrător m (plural conlucrători)

  1. co-worker

Declension[edit]

Declension of conlucrător
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (un) conlucrător conlucrătorul (niște) conlucrători conlucrătorii
genitive/dative (unui) conlucrător conlucrătorului (unor) conlucrători conlucrătorilor
vocative conlucrătorule conlucrătorilor
Retrieved from "https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=conlucrător&oldid=73337851"