From earlier copău, borrowed from Hungarian kopó.
copoi m (plural copoi)
- bloodhound, sleuthhound
- (jargon) sleuth
Declension of copoi
|
singular
|
plural
|
|
indefinite articulation
|
definite articulation
|
indefinite articulation
|
definite articulation
|
nominative/accusative
|
(un) copoi
|
copoiul
|
(niște) copoi
|
copoii
|
genitive/dative
|
(unui) copoi
|
copoiului
|
(unor) copoi
|
copoilor
|
vocative
|
copoiule
|
copoilor
|