coposesiune
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from French copossession.
Noun[edit]
coposesiune f (plural coposesiuni)
Declension[edit]
Declension of coposesiune
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) coposesiune | coposesiunea | (niște) coposesiune | coposesiunele |
genitive/dative | (unei) coposesiune | coposesiunei | (unor) coposesiune | coposesiunelor |
vocative | coposesiune, coposesiuneo | coposesiunelor |