deînmulțit
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
deînmulțit n (uncountable)
Declension[edit]
declension of deînmulțit (singular only)
| singular | ||
|---|---|---|
| n gender | indefinite articulation | definite articulation |
| nominative/accusative | (un) deînmulțit | deînmulțitul |
| genitive/dative | (unui) deînmulțit | deînmulțitului |
| vocative | deînmulțitule | |