delimitativ
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Adjective
[edit]delimitativ m or n (feminine singular delimitativă, masculine plural delimitativi, feminine/neuter plural delimitative)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | delimitativ | delimitativă | delimitativi | delimitative | |||
| definite | delimitativul | delimitativa | delimitativii | delimitativele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | delimitativ | delimitative | delimitativi | delimitative | |||
| definite | delimitativului | delimitativei | delimitativilor | delimitativelor | ||||