descăpățânat
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of descăpățâna.
Adjective
[edit]descăpățânat m or n (feminine singular descăpățânată, masculine plural descăpățânați, feminine and neuter plural descăpățânate)
Declension
[edit]Declension of descăpățânat
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | descăpățânat | descăpățânată | descăpățânați | descăpățânate | ||
| definite | descăpățânatul | descăpățânata | descăpățânații | descăpățânatele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | descăpățânat | descăpățânate | descăpățânați | descăpățânate | ||
| definite | descăpățânatului | descăpățânatei | descăpățânaților | descăpățânatelor | |||
Verb
[edit]descăpățânat (past participle of descăpățâna)
References
[edit]- descăpățânat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN