descununat
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of descununa.
Adjective
[edit]descununat m or n (feminine singular descununată, masculine plural descununați, feminine and neuter plural descununate)
Declension
[edit]Declension of descununat
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | descununat | descununată | descununați | descununate | ||
| definite | descununatul | descununata | descununații | descununatele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | descununat | descununate | descununați | descununate | ||
| definite | descununatului | descununatei | descununaților | descununatelor | |||
Verb
[edit]descununat (past participle of descununa)
References
[edit]- descununat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN