descuraj
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From descuraja.
Noun
[edit]descuraj n (plural descurajuri)
Declension
[edit]Declension of descuraj
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) descuraj | descurajul | (niște) descurajuri | descurajurile |
genitive/dative | (unui) descuraj | descurajului | (unor) descurajuri | descurajurilor |
vocative | descurajule | descurajurilor |