destrăbălătură
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From destrăbăla + -ătură.
Noun[edit]
destrăbălătură f (plural destrăbălături)
Declension[edit]
Declension of destrăbălătură
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) destrăbălătură | destrăbălătura | (niște) destrăbălături | destrăbălăturile |
| genitive/dative | (unei) destrăbălături | destrăbălăturii | (unor) destrăbălături | destrăbălăturilor |
| vocative | destrăbălătură, destrăbălăturo | destrăbălăturilor | ||