deznădăjdui
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a deznădăjdui (third-person singular present deznădăjduiește, past participle deznădăjduit) 4th conjugation
- to despair
Conjugation
[edit] conjugation of deznădăjdui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a deznădăjdui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | deznădăjduind | ||||||
| past participle | deznădăjduit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | deznădăjduiesc | deznădăjduiești | deznădăjduiește | deznădăjduim | deznădăjduiți | deznădăjduiesc | |
| imperfect | deznădăjduiam | deznădăjduiai | deznădăjduia | deznădăjduiam | deznădăjduiați | deznădăjduiau | |
| simple perfect | deznădăjduii | deznădăjduiși | deznădăjdui | deznădăjduirăm | deznădăjduirăți | deznădăjduiră | |
| pluperfect | deznădăjduisem | deznădăjduiseși | deznădăjduise | deznădăjduiserăm | deznădăjduiserăți | deznădăjduiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să deznădăjduiesc | să deznădăjduiești | să deznădăjduiască | să deznădăjduim | să deznădăjduiți | să deznădăjduiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | deznădăjduiește | deznădăjduiți | |||||
| negative | nu deznădăjdui | nu deznădăjduiți | |||||