dezonorant
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from French déshonorant.
Adjective[edit]
dezonorant m or n (feminine singular dezonorantă, masculine plural dezonoranți, feminine and neuter plural dezonorante)
Declension[edit]
Declension of dezonorant
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | dezonorant | dezonorantă | dezonoranți | dezonorante | ||
| definite | dezonorantul | dezonoranta | dezonoranții | dezonorantele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | dezonorant | dezonorante | dezonoranți | dezonorante | ||
| definite | dezonorantului | dezonorantei | dezonoranților | dezonorantelor | |||