dințișor
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From dinte (“tooth”) + -ișor (diminutive suffix).
Pronunciation[edit]
Noun[edit]
dințișor m (plural dințișori)
- Diminutive of dinte; little tooth
Declension[edit]
Declension of dințișor
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) dințișor | dințișorul | (niște) dințișori | dințișorii |
| genitive/dative | (unui) dințișor | dințișorului | (unor) dințișori | dințișorilor |
| vocative | dințișorule | dințișorilor | ||