dubit
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of dubi.
Adjective
[edit]dubit m or n (feminine singular dubită, masculine plural dubiți, feminine/neuter plural dubite)
- tanned (leather)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | dubit | dubită | dubiți | dubite | |||
| definite | dubitul | dubita | dubiții | dubitele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | dubit | dubite | dubiți | dubite | |||
| definite | dubitului | dubitei | dubiților | dubitelor | ||||
Verb
[edit]dubit (past participle of dubi)
- past participle of dubi