Jump to content

dublu

From Wiktionary, the free dictionary
See also: dubļu

Aromanian

[edit]

Alternative forms

[edit]

Etymology

[edit]

Compare Romanian dublu; cf. French double. Ultimately from Latin duplus. See also diplo, from Greek.

Adjective

[edit]

dublu

  1. double
[edit]

Adverb

[edit]

dublu

  1. double, twofold

Synonyms

[edit]

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

    Borrowed from French double, itself from Latin dūplus.

    Pronunciation

    [edit]
    • IPA(key): /ˈdu.blu/
    • Audio:(file)

    Adjective

    [edit]

    dublu m or n (feminine singular dublă, masculine plural dubli, feminine/neuter plural duble)

    1. double
      Synonym: îndoit

    Declension

    [edit]
    Declension of dublu
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite dublu dublă dubli duble
    definite dublul dubla dublii dublele
    genitive-
    dative
    indefinite dublu duble dubli duble
    definite dublului dublei dublilor dublelor
    [edit]

    See also

    [edit]