dănțuire
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]dănțuire f (plural dănțuiri)
Declension
[edit]Declension of dănțuire
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) dănțuire | dănțuirea | (niște) dănțuiri | dănțuirile |
genitive/dative | (unei) dănțuiri | dănțuirii | (unor) dănțuiri | dănțuirilor |
vocative | dănțuire, dănțuireo | dănțuirilor |