emolient
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French émollient.
Noun
[edit]emolient n (plural emolienți)
Declension
[edit]| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | emolient | emolientul | emolienți | emoliențile |
| genitive-dative | emolient | emolientului | emolienți | emolienților |
| vocative | emolientule | emolienților | ||