eparhiot
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from Greek επαρχιώτης (eparchiótis).
Adjective
[edit]eparhiot m or n (feminine singular eparhiotă, masculine plural eparhioți, feminine and neuter plural eparhiote)
Declension
[edit]Declension of eparhiot
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | eparhiot | eparhiotă | eparhioți | eparhiote | ||
| definite | eparhiotul | eparhiota | eparhioții | eparhiotele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | eparhiot | eparhiote | eparhioți | eparhiote | ||
| definite | eparhiotului | eparhiotei | eparhioților | eparhiotelor | |||
Noun
[edit]eparhiot m (plural eparhioți)
- person belonging to an eparchy
Declension
[edit]Declension of eparhiot
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) eparhiot | eparhiotul | (niște) eparhioți | eparhioții |
| genitive/dative | (unui) eparhiot | eparhiotului | (unor) eparhioți | eparhioților |
| vocative | eparhiotule | eparhioților | ||