epiciclu
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French épicycle.
Noun
[edit]epiciclu n (plural epicicluri)
Declension
[edit]Declension of epiciclu
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) epiciclu | epiciclul | (niște) epicicluri | epiciclurile |
genitive/dative | (unui) epiciclu | epiciclului | (unor) epicicluri | epiciclurilor |
vocative | epiciclule | epiciclurilor |